Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Valid (validă)
Valid (validă), adjectiv
Sinonime: sănătos, zdravăn, voinic, apt; bun, just, valabil.  
Valida
Valida, verb
Sinonime: a confirma, a recunoaşte, a considera valabil.  
Validabil
Validabil, adjectiv
Sinonime: confirmabil, omologabil, sancționabil.  

Confirma
Confirma, verb
Sinonime: a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.  
Consfinți
Consfinți, verb
Sinonime: a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.  
Expresie
Expresie, substantiv feminin
Sinonime: alegorie, clișeu, exprimare, expunere, formulare, formulă, grup de cuvinte, idiotism, limbaj, locuțiune, vorbire, cuvânt, metaforă, sintagmă, slogan, termen, vocabulă, vorbă, (popular) zicere; înfăţişare, mimică, privire, figură, formă, fizionomie, mască; (expresie identic-adevărată) tautologie, (expresie validă) tautologie.  
Recunoaşte
Recunoaşte, verb
Sinonime: a (se) declara, a accepta, a admite, a confirma, a cunoaște, a deosebi, a distinge, a fi de acord, a identifica, a întări, a mărturisi, a se regăsi, a ști, a valida, (prin Oltenia) a semui.  
Confirmare
Confirmare, substantiv
Sinonime: adeverire, arătare, atestare, certificare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă, (livresc) coroborare; consacrare, consfinţire, ratificare, sancţionare, sancţiune, validare, (învechit) sacrare, recunoaştere.  
Confirmat
Confirmat, adjectiv
Sinonime: consacrat, consfinţit, întărit, ratificat, sancţionat, validat; dovedit.  
Sacra
Sacra, verb
Sinonime: a canoniza, a confirma, a consacra, a consfinţi, a încorona, a întări, a ratifica, a sacraliza, a sancţiona, a sfinţi, a valida.  
Oficializare
Oficializare, substantiv
Sinonime: autentificare, confirmare, instituţionalizare, legalizare, omologare, ratificare, ratificație, recunoaștere, titularizare, validare.  
Oficializa
Oficializa, verb
Sinonime: a autentifica, a confirma, a consfinți (prin lege), a consimți, a da un caracter oficial, a instituţionaliza, a legaliza, a omologa, a pereniza, a ratifica, a recunoaște, a titulariza, a valida.  
Atestație
Atestație, substantiv
Sinonime: afirmație, atestare, autentificație, brevet, certificat, diplomă, garanție, mărturisire, omologare, probă, ratificare, reconducție, validare, verificație.  
Autentificație
Autentificație, substantiv
Sinonime: atestație, autentificare, confirmație, garanție, legalizare, omologare, probă, ratificare, ratificație, reconducție, validare, verificație.  
Consecrație
Consecrație, substantiv
Sinonime: aprobațiune, benedicțiune, botez, confirmație, consacrare, consacrație, consacrațiune, inaugurație, inaugurațiune, ordinație, sacrament, sacrare, validare.  
Sacrare
Sacrare, substantiv
Sinonime: canonizare, confirmare, consacrare, consecrație, consfințire, întărire, ratificare, sancționare, sancțiune, sfințire, validare.  
Vizare
Vizare, substantiv
Sinonime: ochire, ţintire; autorizare, semnare, ștampilare, validare.  
Credibiliza
Credibiliza, verb
Sinonime: a acredita, a conferi credibilitate, a face credibil, a valida.  
Întărire
Întărire, substantiv
Sinonime: accentuare, adeverire, amplificare, arătare, atestare, călire, certificare, confirmare, consolidare, coroborare, demonstrare, demonstrație, dovedire, durificare, fortificare, intensificare, întremare, legalizare, oțelire, probare, probă, recunoaștere, solidificare, stabilizare, strângere, validare, (figurat) cimentare, (învechit) act legalizat, (învechit) statornicire.  
Revalida
Revalida, verb
Sinonime: a întări din nou, a reînnoi, a valida.  
Acredita
Acredita, verb
Sinonime: a autoriza, a confirma, a credibiliza, a da scrisori de acreditare, a face demn de crezare, a face fie recunoscut, a instala, a împuternici, a valida; a credita, a da credit, a deschide un credit.  
Acreditare
Acreditare, substantiv
Sinonime: acreditat, atestare, confirmare, împuternicire, validare.  
Tautologie
Tautologie, substantiv
Sinonime: batologie, cerc vicios, lapalisadă, paralogism, perisologie, pleonasm, redundanță, reduplicație, reiterație, repetiție, truism; (în logica simbolică) expresie identic-adevărată, expresie validă, lege logică, teză logică.  
Recunoaştere
Recunoaştere, substantiv
Sinonime: acceptare, apreciere, confirmare, considerație, identificare, întărire, mărturisire, validare.  
Ratificare
Ratificare, substantiv
Sinonime: aprobare, autorizare, confirmare, consecrație, omologare, ratificație, recunoaștere, validare.  
Ratificat
Ratificat, adjectiv
Sinonime: confirmat, consacrat, consfințit, întărit, sancționat, validat.  
Ratifica
Ratifica, verb
Sinonime: a accepta, a aproba, a atesta, a autoriza, a confirma, a consacra, a consfinți, a face o ratificare, a întări, a oficializa, a omologa, a sancționa, a valida, (învechit) a sacra.  
Omologare
Omologare, substantiv
Sinonime: acceptare, aprobare, confirmare, oficializare, ratificare, sancționare, titularizare, validare.  
Website, versiune anterioară: https://sin0nime.com/dexx/




Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie