Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Sfară
Sfară, substantiv feminin
Sinonime: fum.  
Sfârâi
Sfârâi, verb
Sinonime: a face sfâr, a face sfârr-sfârr, a fâlfâi, a fâsâi, a produce un zgomot șuierător și înăbușit, a se deplasa cu repeziciune, a se mișca, a se prăji, a șâșâi, a ţârâi, (Moldova) a pârâi.  
Sfârâiac
Sfârâiac, substantiv
Sinonime: bâzâitoare, sfârâitoare.

Sfârăiac, substantiv
Sinonime: (regional) prâsnel, titirez.  
Sfârâială
Sfârâială, substantiv
Sinonime: chilipir; sfârâit.  
Sfârâioc
Sfârâioc, substantiv
Sinonime: (regional) bâzâitoare, sfârâiac, sfârâitoare.  
Sfârâitoare
Sfârâitoare, substantiv
Sinonime: bâzâitoare, morişcă, zbârnâitoare, (regional) sfârâiac, stârâioc.  
Sfârâitură
Sfârâitură, substantiv
Sinonime: bătaie, fâlfâială, fâlfâire, fâlfâit, fâlfâitură, fluturare, fluturat, sfârâit.  
Sfărâma
Sfărâma, verb
Sinonime: a sparge, a fărâma, a zdrobi; (figurat) a destrăma, a spulbera, a împrăştia; a suprima, a distruge, a nimici; (figurat) a se zbate, a se chinui, a se strădui.  
Șfărărie
Șfărărie, substantiv (regional)
Sinonime: fum (înecăcios), sfară, (regional) scomârlă, (regional) șfărăraie.  
Sfârcâi
Sfârcâi, verb
Sinonime: (regional) a sfârnâi, a sufla pe nas.  
Sfârcos
Sfârcos, adjectiv
Sinonime: cartilaginos.  
Sfărgaci
Sfărgaci, substantiv
Sinonime: gătej, surcea, surcică, uscătură, vreasc.  
Sfarghie
Sfarghie, substantiv
Sinonime: aşchie, surcea, surcică, ţandără.  
Sfârlă
Sfârlă, substantiv
Sinonime: bobârnac; bot, rât.  
Sfârlează
Sfârlează, substantiv feminin
Sinonime: titirez; prâsnel.  
Sfârlitură
Sfârlitură, substantiv
Sinonime: învârtitură, piruetă.  
Sfârnar
Sfârnar, substantiv
Sinonime: (învechit și regional) comerciant, geambaş, negustor; om lipsit de omenie, om murdar; (variantă) sfirnariu.  
Sfârnărie
Sfârnărie, substantiv
Sinonime: (învechit și regional) comerţ, negoţ, negustorie; (figurat; regional) șarlatanie.  
Sfarog
Sfarog, substantiv
Sinonime: scorojitură.  
Sfarogeală
Sfarogeală, substantiv
Sinonime: (popular) scorojală, uscare; gălăgie, vorbărie.  
Sfarogi
Sfarogi, verb
Sinonime: a se scoroji, a se usca, a se face sfarog.  
Sfarogit
Sfarogit, adjectiv
Sinonime: făcut sfarog, scorojit.  
Sfârșală
Sfârșală, substantiv
Sinonime: final, isprăvit, leșin, moarte, slăbiciune, terminat.  
Sfârșeală
Sfârșeală, substantiv feminin
Sinonime: oboseală, ameţeală, leşin, epuizare.  
Sfârşenie
Sfârşenie, substantiv
Sinonime: (regional) cap, capăt, final, fine, încheiere, judecată de apoi, moarte, sfârșeală, sfârșit, stare de leșin; hotar; scop, țel.  
Sfârși
Sfârși, verb
Sinonime: a termina, a isprăvi, a încheia, a pune capăt, a înceta, a lua sfârşit; a se prăpădi, a muri, a se stinge; a ucide, a suprima, a omorî, a asasina.  
Sfârşire
Sfârşire, substantiv
Sinonime: consumare, finalizare, isprăvire, încheiere, sfârșit, terminare.  
Sfârşit
Sfârşit, substantiv neutru
Sinonime: final, capăt, încheiere; moarte, stingere; (învechit) scop, ţintă, ţel.  
Sfârşit (sfârșită)
Sfârşit (sfârșită), adjectiv
Sinonime: isprăvit, terminat, încheiat, finalizat, dus la capăt; istovit, obosit, sleit, epuizat, vlăguit.  
Sfârşitură
Sfârşitură, substantiv
Sinonime: cap, capăt, final, fine, încheiere, sfârșit.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://pc.dictoo.eu/



Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie