Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Scăpa
Scăpa, verb
Sinonime: a se elibera, a se desprinde, a se salva; a se debarasa, a se descotorosi, a renunţa, a da drumul; a apune, a scăpăta, a fi în declin; a pierde, a nu mai apuca, a nu mai prinde; a nu lua în seamă, a omite, a pierde din vedere, a nesocoti.  
Scăpăciune
Scăpăciune, substantiv
Sinonime: mizerie, sărăcie.  
Scăpăra
Scăpăra, verb
Sinonime: (figurat) a apărea, a se ivi; a fulgera, a scânteia, a sclipi, a străluci, a sticli, a luci.  
Scăpărământ
Scăpărământ, substantiv
Sinonime: scăpărătoare.  
Scăpărar
Scăpărar, substantiv
Sinonime: scăpărătoare.  
Scăpărare
Scăpărare, substantiv feminin
Sinonime: scânteie, fulger, fulgerare, strălucire, lucire, sclipire.  
Scăpărat
Scăpărat, substantiv
Sinonime: fulger, scăpărare, sclipire.  
Scăpărătoare
Scăpărătoare, substantiv feminin
Sinonime: cremene, amnar, iască.  
Scăpărător (scăpărătoare)
Scăpărător (scăpărătoare), adjectiv
Sinonime: scânteietor, lucitor, sclipitor; (figurat) inteligent, subtil; (figurat) uimitor, impresionant, strălucit.  
Scăpărătură
Scăpărătură, substantiv
Sinonime: licăr, licărire, licărit, lucire, scăpărare, scăpărat, scăpărătoare, scânteie, scânteiere, sclipeală, sclipire, sclipit, străfulgerare.  
Scăpare
Scăpare, substantiv
Sinonime: adăpost, cădere, descotorosire, desfacere, dezbărare, eliberare, evadare, ieşire, inadvertenţă, omisiune, pierdere, salvare, (regional) întrelăsare.  
Scăpărușă
Scăpărușă, substantiv (regional)
Sinonime: chibrit.  
Scăpăta
Scăpăta, verb
Sinonime: a apune, a asfinţi, a se însera; a aluneca, a cădea, a se cufunda, a fi în declin; a sărăci, a-și pierde averea.  
Scăpătăciune
Scăpătăciune, substantiv
Sinonime: mizerie, sărăcie.  
Scăpătare
Scăpătare, substantiv
Sinonime: apus, asfinţire, asfinţit, decadenţă, decădere, declin, degenerare, mizerie, regres, sărăcie, sărăcire.  
Scăpătat
Scăpătat, substantiv neutru
Sinonime: (popular) asfinţit, apus; declin, coborâş, pantă.  
Scăpătiş
Scăpătiş, substantiv
Sinonime: apus, asfinţit, vest.  
Scăpător
Scăpător, substantiv
Sinonime: eliberator, salvator.  
Scăpătură
Scăpătură, substantiv
Sinonime: eliberare, liberare, salvare, scăpare, scoatere.  
Scăpău
Scăpău, substantiv
Sinonime: alunecuș, gaură de scăpare, ieșire; neglijare, omisiune, omitere, trecere cu vederea; căcat, excrement, (la plural) fecale.  

Apune
Apune, verb
Sinonime: a asfinţi, a scăpăta, a fi în declin, a dispare; a deceda, a muri.  
Apus
Apus, substantiv neutru
Sinonime: asfinţit, scăpătatul soarelui, înserare; declin, decădere; occident, vest.

Apus, adjectiv
Sinonime: trecut.  
Asfinţi
Asfinţi, verb
Sinonime: a apune, a scăpăta, a coborî.  
Cădere
Cădere, substantiv feminin
Sinonime: picare, căzătură, prăbuşire, dărâmare, năruire, prăvălire, răsturnare; (geografie) (cădere de apă) cascadă; scăpare, lăsare, dispariţie; eşec, insucces, nereuşită, (livresc) fiasco, chix; (figurat) calitate, competenţă, capacitate, pricepere, drept.  
Chichiță
Chichiță, substantiv feminin
Sinonime: vicleşug, şiretlic, şmecherie; portiţă de scăpare, subterfugiu, alibi.  
Curăţa
Curăţa, verb
Sinonime: a face curat, a deretica, a limpezi, a (se) purifica; (familiar) a omorî, a ucide, a distruge; a elimina, a îndepărta, a înlătura, a şterge, (învechit şi regional) a cura, (Transilvania) a tăgăşi, a dezinfecta; a asasina, a se debarasa, a deceda, a se descotorosi, a dispărea, a duce, a izbăvi, a mântui, a muri, a pieri, a (se) prăpădi, a răposa, a răscumpăra, a salva, a scăpa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima.  
Debarasa
Debarasa, verb
Sinonime: a (se) descotorosi, a (se) dezbăra, a (se) dezobișnui, a (se) dezvăța, a (se) lăsa, a lepăda, a scăpa, a se degaja, (Bucovina) a se coroti, (familiar și figurat) a înțărca, (figurat) a (se) scutura, (figurat) a se curăța, (grecism învechit) a exoflisi, (regional) a se cortorosi.  
Declin
Declin, substantiv neutru
Sinonime: regres, decădere, degradare; apus, asfinţire, asfinţit, crepuscul; scăpătare, decadenţă, (învechit) descreştere, scădenie, scădere.  
Declina
Declina, verb
Sinonime: a refuza, a respinge, a renunţa, a abandona; a apune, a scăpăta, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri; (gramatică) (învechit) a (se) pleca.  
Degajat (degajată)
Degajat (degajată), adjectiv
Sinonime: răspândit, exalat, împrăştiat; eliberat, scăpat; nestânjenit, firesc, natural.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://pc.dictoo.eu/



Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie