Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Particular (particulară)
Particular (particulară), adjectiv
Sinonime: individual, specific, propriu, special, caracteristic, distinct; deosebit, tipic, original; neoficial, privat, personal.  
Particularist
Particularist, adjectiv
Sinonime: autonomist, federalist, independentist.  
Particularistic
Particularistic, adjectiv
Sinonime: individual, particular, personal, propriu.  
Particularitate
Particularitate, substantiv feminin
Sinonime: trăsătură caracteristică, specificitate, originalitate, specific, tipicitate; fel, gen, speţă.  
Particulariza
Particulariza, verb
Sinonime: a individualiza, a singulariza.  
Particularnic
Particularnic, adjectiv
Sinonime: confidenţial, individual, intim, particular, personal, propriu.  

Calitate
Calitate, substantiv feminin
Sinonime: aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.  
Caracteristică
Caracteristică, substantiv feminin
Sinonime: trăsătură, notă distinctivă, specificitate, proprietate, particularitate.  
Detaliu
Detaliu, substantiv neutru
Sinonime: accesoriu, amănunt, bagatelă, element secundar, fleac, fragment, lucru mărunt, particularitate.  
Distinctiv (distinctivă)
Distinctiv (distinctivă), adjectiv
Sinonime: caracteristic, deosebitor, specific, tipic, propriu, particular.  
Indice
Indice, substantiv neutru
Sinonime: ac, arătător, caracter, cifră, clasificator, criteriu, exponent, grad, index, indicator, indicație, informație, listă, literă, marcă, număr, parametru, particularitate, proprietate, putere, registru, semn, semnal, simbol, specificitate, trăsătură; deget arătător.  
Individual (individuală)
Individual (individuală), adjectiv
Sinonime: personal, în persoană; singur, câte unul, particular, în particular, singular, original, specific.  
Individualitate
Individualitate, substantiv feminin
Sinonime: atribut, caracter, ins, însușire, originalitate, particularitate, persoană, personalitate, singularitate.  
Însuşire
Însuşire, substantiv feminin
Sinonime: aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.  
Nota
Nota, verb
Sinonime: a consemna, a adnota, a înregistra, a însemna, a marca, a indica; a califica, a aprecia, a preţui, a considera; a băga de seamă, a fi atent la (ceva).

Notă, substantiv feminin
Sinonime: însemnare, înregistrare, consemnare, notaţie, indicație, indiciu, socoteală; comunicare, înştiinţare, ştire, veste; calificativ, apreciere; nuanţă, trăsătură, aspect, particularitate.  
Original (originală)
Original (originală), adjectiv
Sinonime: aparte, autentic, bizar, caracteristic, caracterizator, ciudat, deosebit, distinctiv, excentric, excepțional, extraordinar, extravagant, fără pereche, fără seamăn, ieşit din comun, incomparabil, individual, inimitabil, insolit, neasemănat, neasemuit, neauzit, neconformist, necopiat, neimitabil, nemaipomenit, nemaivăzut, neobişnuit, nonconformist, nou, particular, personal, propriu, singular, specific, sui-generis, unic, (învechit) particularnic.  
Personal (personală)
Personal (personală), adjectiv
Sinonime: individual, propriu, particular, privat, specific, caracteristic.  
Privat (privată)
Privat (privată), adjectiv
Sinonime: particular, individual.  
Singularitate
Singularitate, substantiv feminin
Sinonime: ciudăţenie, bizarerie, anomalie, curiozitate, originalitate, paradox, particularitate, raritate, unicitate, excentricitate.  
Special (specială)
Special (specială), adjectiv
Sinonime: deosebit, aparte, particular, distinct, sui-generis, unic, singular, rarisim, excepţional.  
Specific (specifică)
Specific (specifică), adjectiv
Sinonime: caracteristic, propriu, tipic, distinct, special, particular, unic.  
Sui-generis
Sui-generis, adjectiv
Sinonime: aparte, specific, particular, în felul său.  
Tipic (tipică)
Tipic (tipică), adjectiv
Sinonime: specific, caracteristic, propriu, distinct, particular.  
Amprentă (amprente)
Amprentă (amprente), substantiv feminin
Sinonime: timbru, ștampilă, marcă, sigiliu, semnătură, semn, stigmat, urmă; atribut, calitate, caracter, caracteristică, însuşire, întipărire, notă, particularitate, proprietate, specific, tipar, trăsătură.  
Excepție (excepții)
Excepție (excepții), substantiv feminin
Sinonime: anomalie, abatere, particularitate, singularitate; (cu excepția) afară de; (fără excepție) fără deosebire; (de excepție) excepțional; (termen juridic) incident, derogație.  
Analitic
Analitic, adjectiv
Sinonime: bazat pe analiză, circumstanțiat, detaliat, precis, minuțios, particularizat.  
Diferenţia
Diferenţia, verb
Sinonime: a (se) manifesta în mod deosebit, a (se) reliefa, a diferi, a (se) deosebi, a (se) distinge, a (se) particulariza, a (se) singulariza, a separa.  
Hiponim
Hiponim, adjectiv
Sinonime: particular, specific.  
Singularizare
Singularizare, substantiv
Sinonime: individualizare, particularizare.  
Dialectalism
Dialectalism, substantiv
Sinonime: particularitate dialectală, dialectism; regionalism.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://pc.dictoo.eu/



Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie