Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Dezmembra
Dezmembra, verb
Sinonime: a desfiinţa, a desface, a (se) descompune, a (se) destrăma, a (se) dezarticula, a (se) dezbina, a (se) dezagrega; a dezosa, a disloca, a diseca; a decapita, a mutila.  
Dezmembrare
Dezmembrare, substantiv
Sinonime: descompunere, destrămare, dezbinare, mutilare.  
Dezmembrat
Dezmembrat, adjectiv
Sinonime: descompus, destrămat, mutilat.  

Descompune
Descompune, verb
Sinonime: a destrăma, a dezmembra; a (se) altera, a se strica, a putrezi, a râncezi; a (se) desface, a (se) despărţi, a (se) divide, a (se) fracţiona, a (se) împărţi, a (se) scinda, a (se) separa, (rar) a (se) dezalcătui.  
Destrăma
Destrăma, verb
Sinonime: a rupe, a (se) desfira, a desface, a descompune, a dizolva, a dezmembra, a îmbucătăţi, a (se) deşira, a (se) strica, (învechit) a (se) rânji, a se rări, (rar) a se dezlâna, a risipi; a sfărâma.  
Partaj
Partaj, substantiv neutru
Sinonime: împărţire, divizare, distribuţie, repartizare, diviziune, separare, fracţionare, fragmentare, partiționare, sciziune; dezmembrare.  
Separa
Separa, verb
Sinonime: a despărţi, a desface, a desprinde, a izola, a detaşa, a dezmembra, a disloca, a divide, a diviza, a tăia, a fracţiona, a împărţi, a fragmenta, a secţiona.  
Descompunere
Descompunere, substantiv
Sinonime: desfacere, despărţire, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, separare, (rar) dezalcătuire; putrefacţie, alterare, râncezire; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, dezmembrare, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune.  
Descompus
Descompus, adjectiv
Sinonime: desfăcut în părțile componente, dezmembrat; alterat, putred, putrezit, rânced, stricat; (figurat) crispat, contractat.  
Destrămare
Destrămare, substantiv
Sinonime: deşirare, (rar) dezlânare, dezmembrare.  
Dezarticula
Dezarticula, verb
Sinonime: a luxa, a ieși din articulații, a se disloca, a se scrânti, a ieși din încheieturi; (figurat) a se sfărâma, a se spulbera, a se dezagrega; a-și pierde coeziunea, a se dezmembra.  
Dezosat
Dezosat, adjectiv
Sinonime: fără os, flasc, deșirat, dezmembrat, scheletic.  
Dezosa
Dezosa, verb
Sinonime: a desprinde carnea de pe oase; (figurat) a dezmembra, a disloca, a decortica, a diseca.  
Dezagregație
Dezagregație, substantiv
Sinonime: decompoziție, degradare, degradație, delabrare, delichescență, destrucție, deteriorare, deteriorațiune, dezagregare, dezintegrare, dezintegrație, dezmembrare, dezorganizare, dezorganizație, dezunire, disjuncție, dislocare, dislocație, disociație, disociere, disoluție, dispersie, diviziune, fracționare, fragmentare, fragmentație, lichefacție, lichefiere, pulverizare, pulverizație, ruptură, scizionare, sciziune, separare, separație.  
Demontaj
Demontaj, substantiv
Sinonime: demontare, desfacere, dezasamblare, dezlipire, dezmembrare, dezunire, separare.  
Website, versiune anterioară: https://sin0nime.com/dexx/




Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie