Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Caracteristic (caracteristică)
Caracteristic (caracteristică), adjectiv
Sinonime: specific, distinctiv, propriu, definitoriu, caracterizant.  
Caracteristică
Caracteristică, substantiv feminin
Sinonime: trăsătură, notă distinctivă, specificitate, proprietate, particularitate.  

Alcătuitor (alcătuitoare)
Alcătuitor (alcătuitoare), adjectiv
Sinonime: constitutiv, structural, component, caracteristic, constituent.  
Calificativ
Calificativ, substantiv neutru
Sinonime: apreciere, notă, etichetă; epitet, apelativ, atribut, caracteristică, calitate, poreclă, supranume, poreclă.  
Calitate
Calitate, substantiv feminin
Sinonime: aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.  
Definitoriu (definitorie)
Definitoriu (definitorie), adjectiv
Sinonime: caracteristic, propriu, specific.  
Distinct (distinctă)
Distinct (distinctă), adjectiv
Sinonime: deosebit, diferit, osebit; clar, evident, lămurit, desluşit; aparte, separat, caracteristic.  
Distinctiv (distinctivă)
Distinctiv (distinctivă), adjectiv
Sinonime: caracteristic, deosebitor, specific, tipic, propriu, particular.  
Dominant (dominantă)
Dominant (dominantă), adjectiv
Sinonime: preponderent, relevant; specific, caracteristic; stăpânitor, predominant.  
Însuşire
Însuşire, substantiv feminin
Sinonime: aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.  
Original (originală)
Original (originală), adjectiv
Sinonime: aparte, autentic, bizar, caracteristic, caracterizator, ciudat, deosebit, distinctiv, excentric, excepțional, extraordinar, extravagant, fără pereche, fără seamăn, ieşit din comun, incomparabil, individual, inimitabil, insolit, neasemănat, neasemuit, neauzit, neconformist, necopiat, neimitabil, nemaipomenit, nemaivăzut, neobişnuit, nonconformist, nou, particular, personal, propriu, singular, specific, sui-generis, unic, (învechit) particularnic.  
Parametru
Parametru, substantiv masculin
Sinonime: caracteristică, constantă, element, factor, mărime, variabilă.  
Particular (particulară)
Particular (particulară), adjectiv
Sinonime: individual, specific, propriu, special, caracteristic, distinct; deosebit, tipic, original; neoficial, privat, personal.  
Particularitate
Particularitate, substantiv feminin
Sinonime: trăsătură caracteristică, specificitate, originalitate, specific, tipicitate; fel, gen, speţă.  
Personal (personală)
Personal (personală), adjectiv
Sinonime: individual, propriu, particular, privat, specific, caracteristic.  
Proprietate
Proprietate, substantiv feminin
Sinonime: posesiune, deţinere, stăpânire; avere, bunuri, avut; caracteristică, însuşire, trăsătură, specific.  
Propriu (proprie)
Propriu (proprie), adjectiv
Sinonime: personal, individual; caracteristic, specific, deosebitor, distinctiv; bun, indicat, nimerit, util.  
Reprezentativ (reprezentativă)
Reprezentativ (reprezentativă), adjectiv
Sinonime: alegoric, caracteristic, clasic, emblematic, expresiv, grăitor, ilustrativ, intelectual, parlamentar, semnificativ, simbolic, specific, tipic, (livresc) exponenţial.  
Său (sa)
Său (sa), adjectiv şi pronume posesiv
Sinonime: propriu, al lui, al ei; (singular) soţul, soţia; (la plural) familia, rudele, prietenii; specific, caracteristic.  
Specific (specifică)
Specific (specifică), adjectiv
Sinonime: caracteristic, propriu, tipic, distinct, special, particular, unic.  
Specificitate
Specificitate, substantiv feminin
Sinonime: specific, caracteristică, notă aparte.  
Tipic (tipică)
Tipic (tipică), adjectiv
Sinonime: specific, caracteristic, propriu, distinct, particular.  
Trăsătură
Trăsătură, substantiv feminin
Sinonime: linie, contur, haşură; aspect specific, caracteristică, manieră, expresie.  
Atribut
Atribut, substantiv neutru
Sinonime: însuşire, apelativ, caracter, caracteristică, proprietate, calificativ, calitate, emblemă, epitet, simbol, apanaj.  
Amprentă (amprente)
Amprentă (amprente), substantiv feminin
Sinonime: timbru, ștampilă, marcă, sigiliu, semnătură, semn, stigmat, urmă; atribut, calitate, caracter, caracteristică, însuşire, întipărire, notă, particularitate, proprietate, specific, tipar, trăsătură.  
Monden (mondenă)
Monden (mondenă), adjectiv
Sinonime: caracteristic pentru societatea înaltă; urban, snob.  
Simbolic
Simbolic, adjectiv
Sinonime: alegoric, aluziv, caracteristic, emblematic, expresiv, metaforic, mistic, reprezentativ, spiritual, tipic.  
Apanaj
Apanaj, substantiv
Sinonime: bun, caracteristică, esență, exclusivitate, monopol, natură, particularitate, prerogativă, privilegiu, proprietate, (variantă) apanagiu.  
Însușietate
Însușietate, substantiv
Sinonime: atribut, calitate, caracter, caracteristică, însușire, notă, particularitate, proprietate, semn, specific, trăsătură.  
Însușit
Însușit, adjectiv
Sinonime: (învechit) caracteristic, definitoriu, distinct, distinctiv, dominant, particular, propriu, specific, tipic.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://pc.dictoo.eu/



Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie