Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Coş
Coş, substantiv neutru
Sinonime: paner, (popular) coşarcă, paporniţă, (Transilvania şi Muntenia) corfă, (prin Banat şi Transilvania) targă; (tehnică) ladă, (regional) casă, cutie, drob, durbană, ţarc; burduf, (regional) ceahol, cutubă, (regional, mai ales în Moldova) poclit; cămin, horn, (regional) bageacă, cubea, cucuvaie, fumar, horneţ, marchioţă, ursoaie, (prin Transilvania) budureţ, buduroi, hogeac, (Moldova) hogeag, (prin Transilvania) ştiol, (prin Moldova şi Bucovina) şuber; (coşul pieptului) torace; (medicină) (popular) zgrăbunţă; coşar, coşciug, coviltir, dos, pătul, porumbar, sicriu, stup.  
Cosac
Cosac, substantiv
Sinonime: trunchi de lemn; (regional) clin de lac, triunghi de pământ; (ihtiologie) (regional) murgoi.  
Cosăci
Cosăci, verb
Sinonime: (regional) a se îngusta, a se strâmta, a se pupăza.  
Cosar
Cosar, substantiv
Sinonime: (ornitologie) căluţ, cosaş, lopătar.

Coşar, substantiv
Sinonime: hornar; pătul; staul.  
Coşarcă
Coşarcă, substantiv
Sinonime: (popular) târnă, (regional) târneaţă, târnog; cămin, coş, coşar, horn, paner, pătul, porumbar.  
Coşărcuţă
Coşărcuţă, substantiv
Sinonime: coşuleţ, paneraş.  
Cosaş
Cosaş, substantiv
Sinonime: cositor; (Entomologie) căluţ, (învechit şi regional) acridă, (regional) cobiliţar, cobiliţă, cosar, lăcustă verde, (Banat) scăluş.  
Coșcan
Coșcan, substantiv (regional)
Sinonime: cotor, rădăcină, (variantă) coșcană.  
Coşciug
Coşciug, substantiv neutru
Sinonime: sicriu, (regional) copârşeu, patru scânduri.  
Coşcogea
Coşcogea, adjectiv (invariabil; familiar)
Sinonime: ditamai, cogeamite.  
Coșcogeamite
Coșcogeamite, adjectiv invariabil
Sinonime: cogeamite.  
Coşcov (coşcovă)
Coşcov (coşcovă), adjectiv
Sinonime: coşcovit, cojit, scorojit.  
Coşcovă
Coşcovă, substantiv
Sinonime: bortă; cojitură, bășicătură, umflătură, bulbucătură, copârțan; coșcană; babă gârbovită; crov, găvan, padină.  
Coşcoveală
Coşcoveală, substantiv
Sinonime: cojeală, coşcovitură, scorojeală, scorojitură.  
Coşcovi
Coşcovi, verb
Sinonime: a se coji, a se scoroji, a se burduşi, (popular şi familiar) a se scofâlci, (regional) a se scochiţa.  
Coşcovire
Coşcovire, substantiv
Sinonime: burduşire, cojire, scorojire, (popular şi familiar) scofâlcire.  
Coşcovit
Coşcovit, adjectiv
Sinonime: burduşit, cojit, scorojit, (popular şi familiar) scofâlcit, (Moldova şi Bucovina) coşcov.  
Coşcovitură
Coşcovitură, substantiv
Sinonime: coşcoveală.  
Cosecantă
Cosecantă, substantiv
Sinonime: (geometrie) (învechit) sindiatemnusă.  
Coşenilă
Coşenilă, substantiv
Sinonime: (entomologie) cârmâz; carmin.  
Coşer
Coşer, substantiv
Sinonime: leasă.  
Cosi
Cosi, verb
Sinonime: a tăia; (figurat) a distruge, a nimici, a omorî; a se roade.

Coşi, verb
Sinonime: a se bășica, a se umfla, a se urzica; (despre aluat) a crește; a (se) burduși, a bate, a snopi în bătaie; a păcăli, a înșela, a trage pe sfoară; a seduce; a fura; a se coji.  
Cosie
Cosie, substantiv
Sinonime: coadă de coasă; (învechit) condiment.  
Cosire
Cosire, substantiv
Sinonime: coasă.  
Cosirişte
Cosirişte, substantiv
Sinonime: (regional) loc cosit, cositură.  
Cosit
Cosit, substantiv
Sinonime: vremea coasei, timpul secerișului; coasă, cosire.  
Cosiţă
Cosiţă, substantiv feminin
Sinonime: coadă, păr, (la plural) plete, șuviță de păr; (cosiţa-fetelor) iris, stânjen, stânjenel.  
Cosiţel
Cosiţel, substantiv
Sinonime: (botanică) (regional) bolonică.  
Cositoare
Cositoare, substantiv
Sinonime: mașină de cosit; (cositoare mecanică) motocositoare.  
Cositor
Cositor, substantiv
Sinonime: cosaş; staniu.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://pc.dictoo.eu/

loading...


Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie