Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Apel
Apel, substantiv neutru
Sinonime: chemare, strigare, solicitare, îndemn, cerere, rugăminte, invitație (la ceva), revendicare, somație.  
Apela
Apela, verb
Sinonime: a telefona; a cere, a adjura, a invoca, a solicita; a se adresa cuiva, a recurge la (ceva), a se folosi de (ceva sau cineva).  
Apelabil
Apelabil, adjectiv
Sinonime: nominativ.  
Apelare
Apelare, substantiv
Sinonime: solicitare.  
Apelarisi
Apelarisi, verb (învechit)
Sinonime: a apela.  
Apelativ
Apelativ, substantiv
Sinonime: atribut, calificativ, nume.  
Apelpisit (apelpisită)
Apelpisit (apelpisită), adjectiv (învechit)
Sinonime: deznădăjduit, exasperat, desperat.  

Abătut (abătută)
Abătut (abătută), adjectiv
Sinonime: descurajat, deznădăjduit, deprimat, demoralizat, amărât, mâhnit, descumpănit; melancolic, care nu este în apele lui, supărat.  
Calificativ
Calificativ, substantiv neutru
Sinonime: apreciere, notă, etichetă; epitet, apelativ, atribut, caracteristică, calitate, poreclă, supranume, poreclă.  
Chemare
Chemare, substantiv feminin
Sinonime: solicitare, apel, poftire, invitaţie, invocare; ordin, dispoziţie, citaţie, convocare; (figurat) înclinaţie, pasiune, vocaţie, aptitudine, talent; menire, misiune, rol, scop.  
Deznădăjdui
Deznădăjdui, verb
Sinonime: a despera, a-şi pierde nădejdea, (învechit) a apelpisi.  
Invoca
Invoca, verb
Sinonime: a solicita, a chema, a se referi, a apela.  
Irevocabil (irevocabilă)
Irevocabil (irevocabilă), adjectiv
Sinonime: categoric, decisiv, definitiv, fără apel, fix, hotărât, invariabil, iremediabil, ireversibil, necondiţionat, nerevocabil, schimbat, sigur, stabilit.  
Mesaj
Mesaj, substantiv neutru
Sinonime: apel, chemare; veste, ştire, informaţie, noutate, înştiinţare, comunicare.  
Prevala
Prevala, verb
Sinonime: a predomina, a avea preponderenţă, a avea ascendenţă, a domina; a face uz (de ceva), a face apel (la ceva).  
Proclamaţie
Proclamaţie, substantiv feminin
Sinonime: manifest, apel, declaraţie, adresare.  
Recurge
Recurge, verb
Sinonime: a apela, a solicita, a cere sprijin.  
Solicita
Solicita, verb
Sinonime: a cere, a ruga, a apela la (cineva); a provoca, a trezi, a suscita, a atrage.  
Striga
Striga, verb
Sinonime: a vocifera, a ţipa, a răcni, a urla; a se văicări; a chema, a solicita, a face apel.  
Strigare
Strigare, substantiv feminin
Sinonime: strigăt, răcnet, ţipăt, urlet; (învechit) protest, reclamaţie; chemare, apel.  
Strigăt
Strigăt, substantiv neutru
Sinonime: invocare, chemare, apel; anunţare, comandă; zgomot, larmă; strigătură, chiuitură.  
Uza
Uza, verb
Sinonime: a deteriora, a toci; (figurat) a (se) consuma, a degrada, a (se) învechi, a (se) ramoli, a (se) rablagi; a folosi, a întrebuinţa; a recurge, a apela.  
Atribut
Atribut, substantiv neutru
Sinonime: însuşire, apelativ, caracter, caracteristică, proprietate, calificativ, calitate, emblemă, epitet, simbol, apanaj.  
Somație (somații)
Somație (somații), substantiv feminin
Sinonime: apel, citație, aviz, avertisment, comandă, ordin, ucaz, ultimatum.  
Adresa
Adresa, verb
Sinonime: a expedia, a înainta, a orienta către cineva, a prevedea cu adresă, a trimite direct; a (se) exprima, a face apel la, a formula, a lua cuvântul, a vorbi cuiva.

Adresă, substantiv
Sinonime: destinație, domiciliu, loc, (la plural) coordonate; dexteritate, îndemânare, pricepere; (informatică) pointer; petiție, scrisoare oficială, (învechit) mehtup; (adresă electronică) e-mail, poștă electronică.  
Carren
Carren, substantiv
Sinonime: (șanț adânc format prin acțiunea de dizolvare și de eroziune a apelor în terenuri calcaroase) lapiez, lapiaz.  
Cerere
Cerere, substantiv
Sinonime: pretenţie, revendicare, revendicaţie, (învechit) pretendă, (grecism învechit) pretenderimă, (turcism învechit) teclif; (termen juridic) (cerere reconvenţională) reconvenţiune; solicitare, apel, rugăminte, petiţie, cerinţă; căutare.  
Denominaţie
Denominaţie, substantiv
Sinonime: apelație, denumire, desemnare, indicare, intitulare, marcă, nume, numire.  
Deznădăjduit
Deznădăjduit, adjectiv
Sinonime: desperat, (popular) pierit, (învechit) apelpisit.  
Deznădejde
Deznădejde, substantiv
Sinonime: desperare, (rar) deznădăjduire, (învechit) apelpisie, desperaţie.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://pc.dictoo.eu/



Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie