Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Angaja
Angaja, verb
Sinonime: a primi, a încadra, a tocmi; (reflexiv) a se obliga, a se antrena în (ceva), a se apuca.  
Angajament
Angajament, substantiv
Sinonime: asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (învechit şi regional) juruită, (regional) făgadă, (Transilvania) tagădaş, (Moldova) juruinţă, (învechit) promitere, sfătuit, (turcism învechit) bacalâm; îndatorire, obligaţie, sarcină, (popular) legătură.  
Angajant
Angajant, adjectiv
Sinonime: atrăgător, ispititor, îmbietor, promovator, tentant.  
Angajare
Angajare, substantiv
Sinonime: încadrare, numire, primire, intrare.  
Angajat
Angajat, substantiv
Sinonime: salariat, slujbaş, (învechit şi popular) năimit, (popular) simbriaş, (învechit) lefegiu, supus; (la plural) personal, salariaţi, slujbaşi.  

Ajutor
Ajutor, substantiv neutru
Sinonime: asistent, angajat, colaborator, sprijin, reazem, ocrotire, susţinere; propteală.  
Băga
Băga, verb
Sinonime: a introduce, a penetra, a face intre, a vârî; a înfige; a investi, a depune, a angaja; (regional) a se angaja, a se tocmi, a se prinde; (reflexiv) a se amesteca, a interveni.  
Băgător de seamă
Băgător de seamă, adjectiv (figurat)
Sinonime: precaut, prudent, circumspect, prevăzător, atent, cu ochii în patru.

Băgător de seamă, substantiv masculin (figurat)
Sinonime: supraveghetor, controlor, supervizor; șef, ştab, boss, patron; angajat cu funcție mai mare.  
Cadre
Cadre, substantiv neutru la plural
Sinonime: angajați, efectiv, personal, funcţionari, colectiv de muncă, salariați, slujbaşi.  
Cuvânt
Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime: vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.  
Făgădui
Făgădui, verb
Sinonime: a promite, a se angaja, a se obliga, a se lega, a adăposti, a găzdui, a jura, a primi.  
Făgăduială
Făgăduială, substantiv feminin
Sinonime: promisiune, făgăduinţă, angajament.  
Făgăduinţă
Făgăduinţă, substantiv feminin
Sinonime: făgăduială, angajament.  
Funcţionar
Funcţionar, substantiv masculin
Sinonime: administrator, agent, angajat, bugetar, demnitar, factor, interimar, magistrat, salariat, slujbaş, titular, (ieşit din uz) amploiat, (învechit) mădular.  
Intrare
Intrare, substantiv feminin
Sinonime: abord, acces, aderare, admisiune, alee, angajare, antreu, băgare, exordiu, fundătură, gură, hol, intrat, introducere, încăpere (de trecere), încuviințare, pas, pasaj, pătrundere, permisiune, poartă, preambul, prolog, stradă mică, trecătoare, trecere, ușă, uvertură, venire, vestibul, (contabilitate) încasare, (informatică) input, (intrarea în biserică) (popular) vovedenie, (variantă) (popular) întrare.  
Încorpora
Încorpora, verb
Sinonime: a absorbi, a alipi cu forța, a anexa, a angaja, a conscrie, a cuprinde, a incarna, a include, a îngloba, a înrola, a înscrie în efectivul armatei, a întruchipa, a întrupa, a recruta, (învechit şi popular) a scrie, (învechit, prin Transilvania şi Banat) a asenta, (prin nordul Transilvaniei) a şorozi, (Transilvania) a cătăni, (variantă) a incorpora.  
Înhăma
Înhăma, verb
Sinonime: a pune în ham, a prinde la car; (figurat) a se angaja, a consimţi, a-şi lua o sarcină.  
Înrola
Înrola, verb
Sinonime: a (se) înregimenta, a (se) angaja.  
Întreprinde
Întreprinde, verb
Sinonime: a se apuca de, a iniţia, a se angaja la, a începe.  
Înţelegere
Înţelegere, substantiv feminin
Sinonime: pricepere, cunoaştere, pătrundere; bunăvoinţă, comprehensiune, bunătate, generozitate; acord, învoială, angajament, consens.  
Învoi
Învoi, verb
Sinonime: a permite, a îngădui, a conveni, a consimţi, a accepta; a favoriza, a face pe voie; a (se) tocmi, a (se) angaja.  
Învoială
Învoială, substantiv feminin
Sinonime: înţelegere, convenţie, aranjament; tocmeală, angajare, contract; permisie, îngăduire, consimţământ, acord.  
Juruinţă
Juruinţă, substantiv feminin
Sinonime: angajament, asigurare, cuvânt, fagăduială, făgăduință, jurământ, legământ, promisiune, vorbă.  
Lefegiu
Lefegiu, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: angajat, funcţionar, mercenar, salariat, slujbaş, (variantă) leficiu.  
Lega
Lega, verb
Sinonime: a înnoda, a îmbina, a uni, a împreuna; a broşa, a cartona; a pansa, a obloji, a bandaja; a înlănţui, a încătuşa, a fereca, a fixa, a ţintui, a imobiliza; (reflexiv) a se obliga, a se îndatora, a se angaja.  
Legat (legată)
Legat (legată), adjectiv
Sinonime: angajat, obligat, îndatorat; zdravăn, vânjos, voinic, spătos, solid; închegat, consistent, întărit, îngroşat.  
Legământ
Legământ, substantiv neutru
Sinonime: obligaţie, angajament, îndatorire; învoială, înţelegere, acord, convenţie, pact.  
Legătură
Legătură, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.  
Numi
Numi, verb
Sinonime: a denumi, a boteza, (reflexiv) a se chema; a porecli, a supranumi, (reflexiv) a se intitula; a rosti, a menţiona; a angaja, a încadra, a însărcina; a conferi, a acorda, a distinge.  
Obliga
Obliga, verb
Sinonime: a însărcina, a determina, a constrânge, a impune, a sili; a (se) angaja, a (-şi) lua o sarcină, a consimţi.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://pc.dictoo.eu/

loading...


Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie