Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Reproş
Reproş, substantiv neutru
Sinonime: imputare, dojană, mustrare, învinuire, recriminare, încriminare, acuzare.  
Reproşabil
Reproşabil, adjectiv
Sinonime: blamabil, contestabil, criticabil, imputabil, incriminabil, recuzabil, reprehensibil.  

Bănat
Bănat, substantiv neutru (regional)
Sinonime: tristeţe, jale, mâhnire, supărare, mânie, necaz, ciudă, pică; învinuire, reproş, imputare, mustrare, înfruntare; bănuială, presupus, suspiciune.  
Bodogăni
Bodogăni, verb
Sinonime: a mormăi, a murmura, a muştrului, a bombăni, a bolborosi, a blodogori, a boscorodi, a dondăni, a gângăvi, a îndruga, (rar) a bogonisi; a cârti, a protesta, a reproşa, a mustra, a certa, a critica; a cicăli, a dăscăli, a bate la cap.  
Bombăni
Bombăni, verb
Sinonime: a mormăi, a bodogăni, a boscorodi, a dondăni, a bolborosi, a bogonisi, a murmura; a cârti, a protesta, a mustra, a reproşa, a bate la cap, a certa, a critica.  
Boscorodi
Boscorodi, verb
Sinonime: a bolborosi, a murmura, a bombăni, a mormăi, a bodogăni, a dondăni, a îndruga; a mustra, a reproşa, a cicăli, a bate la cap, a certa, a critica.  
Ceartă
Ceartă, substantiv feminin
Sinonime: altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.  
Imputa
Imputa, verb
Sinonime: a reproşa, a pune (ceva) în seama (cuiva), a învinui, a mustra, a dojeni; a amenda, a sancţiona, a pune la plată.  
Imputare
Imputare, substantiv feminin
Sinonime: reproş, învinuire, mustrare, dojană, acuzaţie; amendă, taxare, sancţiune.  
Lecție
Lecție, substantiv feminin
Sinonime: bătaie, corecţie, dojană, imputare, morală, mustrare, observaţie, pildă, povață, reproș, sfat; concluzie, conferință, curs, demonstrație, experiență, expunere, instruire, învățământ, învățătură, meditație, oră (de învățământ), prelegere, repetiție, temă; regulă de conduită; (variantă) lecțiune.  
Mustra
Mustra, verb
Sinonime: a dojeni, a muştrului, a reproşa, a certa, a ocărî.  
Mustrare
Mustrare, substantiv feminin
Sinonime: dojenire, admonestare, observaţie, critică, dojană, reproş, ceartă, morală.  
Obiecta
Obiecta, verb
Sinonime: a găsi pricină, a ridica obiecţii, a contesta, a reproşa.  
Recrimina
Recrimina, verb
Sinonime: a acuza, a învinovăţi, a replica, a reproșa, a respinge prin contraacuzare, a retorca.  
Socoti
Socoti, verb
Sinonime: a calcula, a aprecia, a judeca, a număra; a se răfui, a se plăti; a avea de gând, a plănui, a intenţiona, a se gândi, a chibzui, a cumpăni; a-şi închipui, a presupune, a crede; a fi de părere, a opina, a găsi de cuviinţă; a preţui, a considera; a imputa, a reproşa, a pune în seama (cuiva).  
Zice
Zice, verb
Sinonime: a spune, a exprima, a vorbi, a rosti, a pronunţa; a comunica, a transmite, a face cunoscut, a afirma, a declara, a susţine, a pretinde; a răspunde, a riposta, a reproşa, a obiecta; a îndemna, a porunci, a ordona, a dispune; a cânta, a doini, a hori.  
Abrictălui
Abrictălui, verb
Sinonime: (Banat) a reproşa, a critica.  
Dăscălie
Dăscălie, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, îndemn, îndrumare, învăţătură, morală, mustrare, observaţie, povaţă, povăţuire, profesorat, reproş, sfat, ştiinţă, vorbă; (figurat) catedră.  
Imputaţie
Imputaţie, substantiv
Sinonime: acuzație, acuzațiune, calomnie, delațiune, difamație, imputare, incriminație, inculpare, insinuație, învinovățire, reproş, sumă plătită.  
Probozeală
Probozeală, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş.  
Probozenie
Probozenie, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş.  
Probozire
Probozire, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş.  
Imputabil
Imputabil, adjectiv
Sinonime: atribuibil, incriminabil, reproşabil.  
Răpşte
Răpşte, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș.  
Împutăciune
Împutăciune, substantiv
Sinonime: admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș.  
Muştruluială
Muştruluială, substantiv
Sinonime: admonestare, bătaie, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, instrucție, morală, mustrare, observație, reproș.  
Remonstrare
Remonstrare, substantiv
Sinonime: admonestare, avertisment, ceartă, certare, critică, dojană, dojenire, fustigație, imputare, morală, mustrare, obiecție, obiecțiune, objurgație, objurgațiune, observație, observațiune, remonstranță, reprimandă, reproș, (figurat; învechit) mercurială.  
Remonstra
Remonstra, verb
Sinonime: a obiecta, a protesta, a reproșa, a spune, a zice.  
Reprobațiune
Reprobațiune, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, critică, dezaprobare, înfierare, neaprobare, objurgație, objurgațiune, reprobare, reproș, respingere, stigmatizare, vituperare, vituperație.  
Probază
Probază, substantiv
Sinonime: (regional) admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, probozeală, reproș.  
Website, versiune anterioară: https://sin0nime.com/dexx/



Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie