Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Obişnuinţă
Obişnuinţă, substantiv feminin
Sinonime: deprindere, învăţ, nărav, obicei.  

Deprindere
Deprindere, substantiv feminin
Sinonime: obişnuinţă, obicei, învăţ, familiarizare; destoinicie, pricepere, experimentare, dexteritate; aclimatizare, însuşire, comportare, tabiet, fire.  
Dezvăţa
Dezvăţa, verb
Sinonime: a (se) dezobişnui, a (se) dezbăra, a-şi pierde obişnuinţa.  
Fire
Fire, substantiv feminin
Sinonime: lume, natură, viaţă, mediu; caracter, structură, temperament, cuget, cumpăt, cumpătare, fel, (livresc) umoare, (învechit şi regional) natural, (învechit) duh, (figurat) inimă; apucătură, deprindere, nărav, obicei, obişnuinţă, (Banat) ogod; ciclu, menstruaţie, period.  
Învăţ
Învăţ, substantiv neutru
Sinonime: obicei, obişnuinţă, deprindere, nărav; povaţă, sfat, îndemn.  
Nărav
Nărav, substantiv neutru
Sinonime: deprindere, obicei, obişnuinţă, învăţ.  
Obicei
Obicei, substantiv neutru
Sinonime: deprindere, obişnuinţă, învăţ, nărav; datină, rânduială, cutumă, uz; lege, normă, prescripţie.  
Rutină
Rutină, substantiv feminin
Sinonime: obişnuinţă, conservatorism, anchiloză, formalism.  
Consuetudine
Consuetudine, substantiv
Sinonime: (livresc) obișnuință, obicei, deprindere, cutumă.  
Dezvăţ
Dezvăţ, substantiv
Sinonime: dezbărare, dezobișnuire, dezobișnuință, pierdere a unei deprinderi, debarasare de o obișnuință.  
Habitudine
Habitudine, substantiv
Sinonime: deprindere, manie, marotă, obicei, obişnuinţă, tic.  
Săbaş
Săbaş, substantiv
Sinonime: aer, aspect, chip, comportament, comportare, conduită, deprindere, expresie, faţă, figură, fizionomie, înfăţişare, mină, obicei, obişnuinţă, obraz, purtare.

Sabaș, substantiv
Sinonime: origine.  
Obicină
Obicină, substantiv
Sinonime: deprindere, obicei, obişnuinţă, practică religioasă, ritual.  
Taifet
Taifet, substantiv
Sinonime: apucătură, deprindere, obicei, obişnuinţă, tabiet; taifas, (variantă) taefet.  
Nacafa
Nacafa, substantiv
Sinonime: (învechit și regional) belea, bucluc, capriciu, chef, dandana, defect, deprindere, fandoseală, fantezie, fason, fiță, încurcătură, maimuțăreală, moft, naz, năcăfală, năpastă, nărav, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, obicei, obișnuință, pacoste, pasiune, pocinog, poftă, preocupare, pretenție, prosteală, rău, sclifoseală, supărare, toană, viciu.  
Ogod
Ogod, substantiv
Sinonime: (învechit) apucătură, chef, cinste, deprindere, dispoziție, dorință, fire, gust, nărav, obicei, obișnuință, omenie, plac, plăcere, poftă, rost, seamă, socoteală, uz, voie, voință, vrere; (variante) ogoadă, ugod.  
Website, versiune anterioară: https://sin0nime.com/dexx/




Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie