Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Clanţ
Clanţ, substantiv
Sinonime: cioc, clonţ, plisc.  
Clanţă
Clanţă, substantiv
Sinonime: ivăr, încuietoare, (regional) zimpirig, (Moldova) clampă, (Transilvania) clenci, (Banat) clenţaică, (prin Transilvania) rătez, (Banat) şnală, (Transilvania şi Oltenia) verver; (figurat) gură.  
Clănţăneală
Clănţăneală, substantiv
Sinonime: clănţănire, clănţănit, clănţănitură, dârdâială, dârdâit; flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie.  
Clănţăni
Clănţăni, verb
Sinonime: a tremura de frig, a dârdâi; a clămpăni, a ciondăni, a ciorovăi, a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni.  
Clănţănire
Clănţănire, substantiv
Sinonime: clănţănit.  
Clănţănit
Clănţănit, substantiv
Sinonime: clănţăneală, clănţănire, clănţănitură, dârdâială, dârdâit.  
Clănţănitură
Clănţănitură, substantiv
Sinonime: clănţănit.  
Clănțău
Clănțău, substantiv masculin
Sinonime: flecar, palavragiu, clămpănitor; (figurat) trădător, turnător, pârâtor, informator, coadă de topor.

Clănţău, adjectiv
Sinonime: flecar.  

Cioc
Cioc, substantiv neutru
Sinonime: clonţ, plisc, gură, (învechit şi regional) rost, (regional) cioclonţ, ciup, clanţ, clobanţ, flisc; (prin Transilvania şi Banat) tic; barbişon, bărbuţă, ţăcălie, (franţuzism rar) barbişă; vârf; căpăţână; (botanică) (ciocul-berzei) greghetin, (Bucovina) săgeţică, (Moldova) pliscul-cucoarei, (regional) pliscul-berzei, pliscul-cocorului; (ciocul-cucoarei) pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei, (regional) bănat, (la plural) cucute, cumătră, ciocul-berzei, clonţul-cocostârcului, floarea-vinului, pliscul-berzei; (ornitologie) (cioc-întors) năvodar, (regional) săbiuţă; (medicină) (cioc de papagal) osteofit; ciorap, măsea.

Cioc, interjecție
Sinonime: toc!  
Clămpăni
Clămpăni, verb
Sinonime: (figurat) a flecări, a pălăvrăgi, a vorbi vrute şi nevrute; a clănţăni.  
Clenci
Clenci, substantiv
Sinonime: cârlig; (figurat) motiv, pricină, cauză; (figurat) tâlc, înţeles, semnificaţie, sens, dedesubt; clanţă, gătej, ivăr, încuietoare; măsea; surcea, surcică, uscătură, vreasc.  
Clonţ
Clonţ, substantiv neutru
Sinonime: cioc, plisc, (familiar) gură, cloanţă, clanţă.  
Dârdâi
Dârdâi, verb
Sinonime: a tremura, a clănţăni, a cutremura; a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni.  
Farfara (farfarale)
Farfara (farfarale), substantiv feminin (învechit)
Sinonime: flecar, palavragiu, vorbăreţ, guraliv, limbut, clănţău, vorbă-lungă.  
Flecări
Flecări, verb
Sinonime: a spune fleacuri, a spune vorbe de clacă, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni, (popular) a căţăi, a dondăni, a flencăni, a fleoncăni, a tăifăsui, a tăinui, a troncăni, (învechit şi regional) a spori, (regional) a hondrăni, a pălamojdi, a pălăvăcăi, a pălăvri, a pichirisi, a tăini, a tălălăi, a tolocăni, a torosi, a zăgrăi, (Moldova) a lehăi, a leorbăi, (prin nord-estul Olteniei) a prociti, (prin Moldova) a pruji, (Transilvania) a stroncăni, (prin Muntenia) a tândăli, (Banat) a tonoci, (învechit) a bârfi, a limbuți, a vorovi, (familiar) a pupăi, (figurat) a clămpăni, a clănțăni, a cotcodăci, a dârdâi, a hodorogi, a măcina, a melița, a toca.  
Gură
Gură, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.  
Gureş (gureșă)
Gureş (gureșă), adjectiv
Sinonime: clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.  
Ivăr
Ivăr, substantiv neutru
Sinonime: zăvor, clanţă, încuietoare.  
Locvace
Locvace, adjectiv
Sinonime: bavard, clănțău, comunicativ, disert, elocvent, expansiv, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, prolix, verbos, volubil, vorbă-lungă, vorbăreţ.  
Clampă
Clampă, substantiv
Sinonime: clanţă, ivăr, încuietoare; cal înalt și slab, animal grebănos.  
Clenţaică
Clenţaică, substantiv
Sinonime: clanţă, ivăr, încuietoare.  
Dârdală
Dârdală, substantiv
Sinonime: amendă, gloabă, mârţoagă, penalitate, penalizare; om flecar, om de nimic; (și cu rol de adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.  
Dârdâială
Dârdâială, substantiv
Sinonime: tremurătură, clănţănit; flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie.  
Dârdâit
Dârdâit, substantiv
Sinonime: tremurătură, clănţănit; flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie.  
Flecăreală
Flecăreală, substantiv
Sinonime: flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbă de clacă, vorbăraie, vorbărie, (livresc) locvacitate, logoree, verbalism, verbiaj, verbigerație, verbozitate, (regional) pălăvăcăială, pălăvrăgitură, pălăvrit, trancana, treanca-fleanca, (Moldova) leorbăială, (prin Muntenia) procovanță, (Transilvania) stroncănire, (figurat) clănțăneală, dârdâială, dârdâit.  
Flecar
Flecar, substantiv și adjectiv
Sinonime: clănţău, guraliv, limbut, palavragiu, vorbareţ, vorbă-lungă, (livresc) locvace, logoreic, (rar) ploscar, ploscaş, taclagiu, (popular şi familiar) farfara, (popular) gureş, toacă-gură, (învechit şi regional) spornic, vorbăreţ, (regional) pălăvatic, pălăvrăgit, tololoi, vorbar, (Moldova) dârdală, lehău, leorbău, (Transilvania) stroncănitor, (prin Muntenia) tândălit, (Moldova) trăncălău, (învechit) limbareț, vorovaci, (familiar) moftangiu, (rar, familiar) moftolog, mofturean, (figurat) meliță.  
Zimpirig
Zimpirig, substantiv
Sinonime: clanţă, ivăr, încuietoare.  
Carabă
Carabă, substantiv
Sinonime: (regional) fluier, tub de cimpoi; femur, picior; clanță, cotoroanță; (argou) palmă.  
Mănuşă
Mănuşă, substantiv
Sinonime: bată, clanță, coadă de unealtă, coarbă, cocârlă, fiare (pentru deținuți), fofează, ivăr, (îmbrăcăminte pentru mâini) mitenă, leucă, mănunchi, măsea, mână, mâner, picior, popic, schimbătoare, snop, stâlpuşor, toartă, ţepuşă, (învechit) brânca, (regional) baier, (regional) cotoi, (variantă) mânușe.  
Stroncănitor
Stroncănitor, substantiv
Sinonime: mustuitor; (și adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://pc.dictoo.eu/



Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie