Feri, verb
Sinonime: a apăra, a proteja, a ocroti, a (se) păzi, a protegui, a adăposti; a ocoli, a evita, a lăsa la o parte, a înconjura, (învechit şi regional) a se socoti, (învechit) a se lepăda, a se veghea, (învechit) a se îndupleca, a fugi; a respecta, a ţine.  Feribot, substantiv neutru
Sinonime: pod plutitor, doc.  Ferice, adjectiv (învechit)
Sinonime: fericit.

Ferice, substantiv
Sinonime: aglică, fericire.

Ferice, interjecție
Sinonime: noroc!  Ferici, verb
Sinonime: (popular) a noroci; a binecuvânta, a (se) felicita, a glorifica, a lăuda, a mări, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a ridica în slăvi, a slăvi.  Fericianură, substantiv
Sinonime: (chimie) hexacianoferat.  Fericie, substantiv
Sinonime: fericire.  Fericire, substantiv feminin
Sinonime: mulţumire, bucurie, satisfacţie, euforie, (livresc) beatitudine, (învechit şi popular) ferice, (învechit) fericie, noroc, (popular) norocire.  Fericit (fericită), adjectiv
Sinonime: satisfăcut, bucuros, plin de mulţumire; favorabil, avantajos, nimerit, satisfăcător, bun, mulţumitor, îmbucurător, (învechit şi popular) norocit, (popular) ferice, radios, binevenit.  Fericuţă, substantiv
Sinonime: (botanică) straşnic.  Ferifulger, substantiv
Sinonime: paratrăsnet.  Ferigă, substantiv
Sinonime: (botanică) glosopteris, (la plural) filicale; (regional) năvalnic, creasta-cocoşului, iarba-şarpelui, spasul-dracului, spata-dracului, spinarea-lupului; fereguţă; (ferigă-măruntă) straşnic.  Ferigea, substantiv
Sinonime: (botanică) aglică.  Feriguţă, substantiv
Sinonime: (botanică) ruginiţă.  Ferire, substantiv
Sinonime: apărare, fereală, eschivare.  Ferit (ferită), adjectiv
Sinonime: adăpostit, ascuns, tăinuit, tainic, secret, dosnic, furiş.  Feritun, substantiv
Sinonime: paratrăsnet.  

---

Apăra, verb
Sinonime: a proteja, a feri, a ocroti, a păzi, a salvgarda; a (se) dezvinovăţi, a pleda (pentru a susţine ceva sau pe cineva).  Bac, substantiv neutru
Sinonime: pod umblător, feribot; (regional) brod, brudină; bacalaureat.  Beatitudine, substantiv feminin
Sinonime: fericire, euforie, încântare, extaz, bucurie, pace, prosperitate, sfințenie.  Bine, adverb
Sinonime: acceptabil, potrivit, mulţumitor, satisfăcător, adecvat, convenabil, plăcut, agreabil.

Bine, substantiv neutru
Sinonime: mulţumire, fericire, bunăstare; faptă bună, binefacere; folos, avantaj.

Bine, adjectiv
Sinonime: prezentabil.

Bine, interjecție
Sinonime: bravo!  Brod, substantiv neutru (regional)
Sinonime: bac, brudină, pod umblător; feribot.  Brudină, substantiv feminin (regional)
Sinonime: bac, brod, pod umblător, feribot.  Bucuros (bucuroasă), adjectiv
Sinonime: bine dispus, fericit, jovial, mulţumit, satisfăcut, vesel, voios.  Codi, verb
Sinonime: a şovăi, a sta la îndoială, a ezita, a da înapoi, a se feri.  Creastă, substantiv feminin
Sinonime: culme, pisc, vârf, creştet, coamă, muchie, spinare, sprânceană, (popular) culmiş; (botanică) (creasta-cocoşului) (regional) breabăn, ferigă, granat, laba-ursului, moţul-curcanului, pieptănariţă, rămurele, spilcuţă, talpa-gâştei, meloşel, opintic, tocmăgel, barba-caprei, burete-creţ, laba-mâţei, (învechit) amarantă; (anatomie) (creastă epidermică) creastă papilară; măsea, răvar.  Cruţa, verb
Sinonime: a ierta, a absolvi, a se milostivi, a se îndura; a menaja, a păzi, a feri, a avea grijă; a economisi, a păstra.  Dosnic (dosnică), adjectiv
Sinonime: retras, izolat, ascuns, dosit, ferit, lăturalnic, singuratic, tainic, tăinuit, (rar) lăturaş, (învechit şi regional) săcret, (regional) lăturiş.  Dulceaţă, substantiv feminin
Sinonime: (Transilvania şi Banat) pecmez, (Transilvania) silvoiz, magiun; plăcere, desfătare, mulțumire sufletească, bucurie, fericire, încântare; blândeţe, bunătate, duioşie.  Eschiva, verb
Sinonime: a se sustrage, a se ascunde, a evita, a se da deoparte, a se fofila, a (se) feri, a para, (învechit şi regional) a sprijini; (sport) a evita o lovitură.  Euforie, substantiv feminin
Sinonime: încântare, fericire, beatitudine, beţie, bucurie intensă.